Antoni Gaudí (1852–1926), recunoscut ca unul dintre cei mai mari arhitecți spanioli și una dintre cele mai importante figuri ale modernismului catalan, a reușit să facă un pas important în construirea traseului arhitecturii viitorului misterios. Arhitectul spaniol a lăsat omostenire magnifică catalogue de clădiri și opere unice. Cu toate acestea, calea sa de la niște începuturi minore până la recunoașterea internațională reprezintă un îndreptar spre eternitate.
Antoni Gaudí – O copilărie plină de tărie
Antoni Gaudí i Cornet s-a născut pe 25 iunie 1852, în provincia Tarragona, Spania și a crescut într-o familie modestă, cum ar fi o mamă catolică devotată și tatăl său, care era un latifundiar și un văcar de mici animale. Fără îndoială, istoria sa de viață l-a pregătit pentru a deveni unul dintre arhitecții cei mai înregistrați din istorie.
Inspirat de frumoasele imagini ale bisericii catolice, Gaudí s-a dus la ședintele bisericii și a asistat la slujba mănăstirilor și a fost sfătuit de preoți. Fiecare experiență religioasă a adăugat ceva la înțelegerea sa asupra lumii și a influențat curând preocupările sale în arhitectură.
Antoni Gaudí – Bunul simț al Arta
Gaudí și-a început de formare profesională în Barcelona în anul 1873, unde a studiat arhitectura la Școala Superior de Arhitectură. Nu doar că s-a familiarizat cu artele și știința conceptelor arhitectonice în această școală, ci și-a unit și apropiat spiritul creative și volumul în construirea imprimaților sale urbanistice și arhitectonice. Aici a învățat cum să construiască un monument folosind depozite de cunoștințe tehnice și artistice strictă, doza corectă de bun simț și exerciții creativitatea.
Era de așteptat ca Gaudí să aplice principiile sale filozofice și fundamentele metodelor sale de planificare în proiectarea obiectivelor sale. Din clipa în care a venit în Baracelona, stilul său unic s-a păstrat constant în momentul în care a proiectat majoritatea arhitecturii sale.
Antoni Gaudí – Peisajul urbanistic al Barcelonei
Primul proiect al lui Gaudí a fost casa în care s-a mutat în 13 Mai 1883. S-a așezat la colțul străzii calle Urgell, lângă școala universitară și a devenit curând o prezență constanta pentru localnici. Acest proiect s-a extins de-a lungul deceniilor și a ajuns să cuprindă faimoasele opera ale sale, cum ar fi Casa Vicens (1885-88), Casa Batlló (1904-06), Casa Mila (1906-10) și Sagrada Familia (1884-2026).
Proiectul Gaudi pentru Casa Vicens a creat o reputație deosebită, ajutându-l pe Gaudí să intre în contul nobilimii și al marelui barceloneze. Ineditul său mecanism a reușit să creeze un sentiment de apropiere mai intens decât oricare dintre arhitecții și construcitorii spanioli anteriori.
Antoni Gaudí și modernismul catalan
Jocul joaca un rol central în modernismul catalan. Pentru arhitectul spaniol, forma artei trebuia să fie mai mult decât purul. Acestea trebuie să reflecte prin intermediul amestecului de grădinării, tâmplărie și muzeu, fiecare capodopera trebuia sa exprime ceva nou și îndepărtat, atât după formă, cât și după funcțiune. Pentru Gaudí, simbolurile jucau un rol important în înțelegerea umanității.
Tema centrala a lui Gaudí a reprezentat această adâncime naturala, iar acest concept ofera oportunități neobosite în construirea sa de modele haotice. Gaudí a recunoscut că elementele ambientale obișnuite apar în peisaj și nu sunt desigur întâmplătoare. O alternativa distreazatoare la materialele de zidire clasice și modesta sa unica a dus la un omagiu mai mare asupra minunatului parc Güell, pavilionul știintific și La Pedrera.
Antoni Gaudí și Încărcătura sa de sensibilitate
Demersul lui Gaudí a inclus sentimente emoționale în construcții. Evenimentele vieții sale au dovedit că era deschis către biserică, captivat de dorința sa de a-și împărtăși trăirile religioase prin creații arhitectonice. Arhitectul spaniol a prezentat unistat conceptul de senzibilitate în arhitectura sa, iar tablourile și sculpturile sale valorează mai mult decât decorul. Gaudí a prezentat sentimente comune și a adus lumea întreaga în interiorul arhitecturii sale construind cu trăiri, emoții și memorii principii morale.
