Ce este Arta Generativă?
Arta generativă este de obicei definită ca un fel de artă care utilizează tehnologie, algoritmi sau programe computerizate pentru a produce artefacte sau lucrări de artă similare unei forme de creație naturală sau spontană. Acest stil de artă, care se întinde de la ilustrații digitale la animații de rutină și de la artefacte 3D la instalații interacțive, poate fi constratat cu arta tradițională, în care un artist utilizează instrumente manuale pentru creare.
Subiectul artei generative este unul complex și dezbaterile privind etica și relevanța socială sunt mereu prezente. Există multe argumente pozitive pentru folosirea tehnologiei pentru artefatul de artă, cum ar fi dorința de a se asigura că un anumit obiect sau lucrare este unic și nicidecum repetitiv.
Cum funcționează Arta Generativă?
Arta generativă începe cu un modul, care este adesea o schemă sau un algoritm, care generează arta asemănător modului în care oamenii utilizează algoritmii matematici pentru a rezolva probleme. Acest modul poate fi programat de un artist computerizat sau poate fi chiar o rețea de neuronale artificiale. Din acest modul se dezvoltă imaginea sau animația.
De obicei, rezultatul final nu este prezis și este lăsat să se desfășoare la voia întâmplării. Pe măsură ce se progresează procesul, informația se modifică și se adaugă, negativele fiind constant reevaluate. Acest lucru poate oferi artistului computerizat un avantaj în a crea o varietate de mărimi și forme din această informație modificată.
Istoricul artei generative
În timp ce conceptul de artă generativă merge înapoi până în anii 1960, a devenit mai popular începând cu anii 1990 ca răspuns la progresele tehnologiei computerizate. Artiști precum Manfred Mohr și Vera Molnar au creat multiple tratative și analize generative în această perioadă, provocând o schimbare în domeniul artei și tehnologiei. Aceste lucrări au oferit o formă unică de creativitate a sentimentelor și a conceptelor, punând în evidență rolul artistului ca creator și evaluator al mediului înconjurător.
Unul dintre cele mai remarcabile proiecte ale artei generative se datorează lui Cameron Williams, un artist din Grecia, care a realizat lucrarea sa „Heteromemotactivar” în 2006. Acest proiect a fost motivat de interesul artistului pentru descoperirea unor forme de creativitate care să se bucure de progresul tehnologic. Lucrarea sa a avut mare succes critic și a fost prezentată în cadrul unui eveniment de artă din Atena, oferindu-i lui Williams cea mai mare vizibilitate din carieră.
Arta generativă înainte de 2000
Înainte de anii 2000, arta generativă era cea mai greu de identificat subcultură artistică. Această tehnică a fost folosită în diferite medii și tehnologii diferite și nu era încă cunoscută publicului larg. Una dintre dificultățile dezvoltatorului de asistență medicală era faptul că trebuia să lucreze cu tehnici ciudate, fie informatice sau tradiționale, pentru ca modulul să fie implementat în arta sa.
Un grup important de artiști generativi de la sfârșitul anilor ’90 și începutul anilor 2000 a inclus nume precum John Maeda și Casey Reis. Acestea au fost primele filme și experimente cu sunet generativ, care au dus la dezvoltarea unei noi direcții creativ a generative artistice. Aceste lucrări au fost făcute folosind softuri generative creative precum Completely Automated Public Turing Tests to Tell Computers and Humans Apart (CAPTCHAs), care au devenit simbolul artei generative.
Aplicațiile Artei Generative
Odată cu creșterea interesului pentru arta generativă au crescut și aplicațiile acesteia. De la animații si video, la instalații interacțive și publicitate, arta computerizată poate fi folosită în multe moduri. Arta generată poate fi utilizată pentru producția de materiale didactice, pentru proiecte video interactive și pentru crearea de fundaluri sau imagini pentru alte site-uri online sau televiziune. Proiectele de artă generativă pot fi de asemenea dezvoltate pentru industrie și design interior, permitând designerilor să obțină rezultate unice și ambițioase.
Vantajele Artei Generative
Folosirea computerelor pentru a crea artefacte de artă are mai multe avantaje, inclusiv faptul că le permite artistului să exploreze noi forme și tendințe creativ. Tehnica permite artistului să exploateze resurse limitate de informații pentru a obține rezultate mai interesante și mai amestecate, mai degrabă decât să se concentreze pe detaliile unui concept sau a unui design. Arta generativă poate fi folosită și în moduri care sunt greu de înțeles de către public, cum ar fi în sculptură sau instalații de artă.
De asemenea, sunt și dezavantaje. Deoarece computerul este folosit pentru a crea artă, înseamnă că arta este strict dependentă de algoritmul care îl alimentează, ceea ce înseamnă că se pierd.
